Ai nevoie de tratament hormonal la menopauză?
Menopauza este și astăzi un subiect tabu pentru multe femei care preferă să ignore disconfortul în loc să meargă la medic, riscând astfel să se îmbolnăvească. În continuare, dr. Iosif Niculescu, medic primar obstetricăginecologie în cadrul Mediplus (prima clinică dedicată menopauzei din România), ne-a ajutat să înţelegem cum ar trebui să acţionăm în această perioadă a vieţii pentru a ne pune la adăpost. Menopauza nu este o boală. Și totuși de ce ar trebui să mergem la medic odată ce se instalează?
Menopauza apare într-o etapă de viaţă în care sunt frecvente multe situaţii patologice, cancerul și alte afecţiuni ale diverselor organe (ficat, rinichi, inimă), pe care instalarea acesteia le poate agrava. Felul în care este abordată menopauza în sistemul medical românesc este fragmentat, incomplet și ineficient, iar de aceea majoritatea femeilor ajung la doctor în stadii avansate ale unor boli care puteau fi prevenite.
Când se prezintă totuși pacientele la medic?
Din experienţa mea, atât în Germania, cât și în România, peste 80% din femeile de peste 50 de ani ajung la doctor numai atunci când au simptome fizice, fără a înţelege că stările lor negative (depresie, furie, anxietate, pierderea memoriei) au legătură cu instalarea menopauzei sau că există soluţii pentru ele.
Riscul de infarct/AVC crește odată cu menopauza? Dacă da, cum poate fi prevenit?
În general, femeile au vârful de patologie cardiovasculară severă cu 5-7 ani mai târziu decât bărbaţii și aceasta e urmarea efectului protector al estrogenilor (hormonii sexuali feminini au funcţie de protecţie cardiovasculară). Suplimentarea hormonală în menopauză poate prelungi acest efect protector. Acest lucru nu este valabil în cazul pacientelor care au deja patologie vasculară.
Ce alte riscuri există la menopauză și trebuie urmărite?
Începând cu vârsta de 40 de ani, femeile încep să piardă anual între 0,3 și 0,5% din masa osoasă. În timpul menopauzei, se pierd între 3 și 5% din masa osoasă pe an. Asta crește riscul de fractură de șold, de col femural, gleznă, încheietura mâinii. Numărul total al pacienţilor cu osteoporoză este estimat că va crește cu 23% din 2010 până în 2023 (de la 27,5 milioane la 33,9 milioane).
Există o tendinţă de îngrășare asociată menopauzei sau aceasta este doar un mit?
Modificările metabolice complexe în situaţiile de deprivare hormonală sunt o realitate, femeile la menopauză se îngrașă pentru că nu mai au suficienţi hormoni și nici activitate fizică.
Cel mai important lucru pentru o femeie la menopauză este conștientizarea unui mod de viaţă corect (dietă, mișcare, fără fumat și fără alcool).
S-au creat nenumărate discuţii în jurul tratamentelor de substituţie hormonală. Multă lume le refuză de teamă că pot duce la cancer. Este acesta un pericol real?
Suplimentarea hormonală în menopauză a avut o perioadă de cădere în desuet cu aproximativ 14 ani în urmă, odată cu publicarea unor studii din SUA, nu foarte corecte din punct de vedere metodologic. Aceste studii au evidenţiat că ar fi un risc crescut în ceea ce privește cancerul de sân, în cazul femeilor care au expunere la aceste terapii de peste cinci ani. Ulterior, majoritatea concluziilor acestor studii a fost contestată și s-a dovedit a fi exagerată. Pe de altă parte, aceste studii au și un merit, pentru că ne-au făcut pe noi, specialiștii, să fim mult mai atenţi la selecţionarea cazurilor care necesită suplimentare hormonală, dar și la contraindicaţii. Acum știm că există două categorii de paciente care au contraindicaţie: cele cu risc genetic crescut pentru cancer de sân și cele cu risc crescut de accidente tromboembolice.
Orice femeie are nevoie de tratament de substituţie hormonală?
Multe femei sunt speriate de tratamentul de substituţie hormonală, însă nu toate au nevoie de el. Nu este esenţial în cazul pacientelor care intră blând și fără acuze majore
și8 în menopauză, adică 10% din femei. Raportul dintre riscuri
beneficii se calculează, întotdeauna, într-un mod personalizat. Pe de altă parte, pacientele care urmează un tratament de substituţie sunt ţinute sub observaţie, fac teste de screening mai frecvente și au șanse mult mai mari să depisteze un eventual cancer de sân în stadii incipiente.
Concret, este mai mare riscul de cancer de sân în cazul femeilor care urmează aceste terapii?
După vârsta de 50 de ani, incidenţa cancerului de sân este mare. Conform statisticilor, din 1.000 de femei 23 vor face cancer de sân. Dacă toate cele 1.000 de femei ar urma un tratament de substituţie hormonală, 27 vor face cancer de sân, adică mai mult cu patru cazuri. Consumul de alcool ar crește incidenţa cu șase cazuri. Supraponderalitatea crește incidenţa la 25 de cazuri.
În ce situaţii este absolut necesar tratamentul de substituţie hormonală?
Se recomandă acelor paciente care au o calitate a vieţii profund modificată de insuficienţa/lipsa hormonilor sexuali (estrogeni și progesteron) în sânge:
❖ Modificări ale ritmului veghesomn – aproximativ 45% din femei prezintă tulburări de somn, oboseală, iritabilitate, migrene, depresie;
❖ 80% din femei au simptome vasomotorii – bufeuri care pot lua forme foarte severe, migrene;
❖ 60% din femei au sindrom urogenital de menopauză: atrofie uretrală, atrofie vaginală, disfuncţii sexuale.
❖ Incidenţa crescută a infecţiilor urinare la menopauză este asociată cu incontinenţa urinară, cistocel și retenţia urinară. ❖ 45% au simptome psihogene: furie/iritabilitate, anxietate, depresie, perturbări de somn, lipsa puterii de concentrare, pierderea încrederii în sine.
O categorie specială de paciente sunt cele care au intrat în menopauză precoce, întrucât acestea necesită în mod aproape obligatoriu tratament. Putem vorbi despre menopauză precoce atunci când aceasta se instalează mai devreme de împlinirea vârstei de 40 de ani.
Care sunt efectele secundare ale tratamentului de substituţie hormonală? La ce să se aștepte o femeie atunci când începe acest tratament?
Există efecte secundare minore, cu ar fi discreta tumefacţie a sânilor, însoţită de dureri, greaţă, ameţeală, poate dureri de cap, poate sângerare vaginală.
Tratamentul de substituţie se face toată viaţa sau doar pentru anumite perioade?
Tratamentele de substituţie hormonală se administrează pe o perioadă de maximum cinci ani și sunt recomandate pacientelor până în 60 de ani.
Recomandări de screeninguri în sfera genitală în perioada menopauzei:
◆ Papanicolau la 2-3 ani;
◆ Mamografie la 2 ani;
◆ Examen clinic general anual;
◆ Ecografie transvaginală anual;
◆ Colonoscopie la 10 ani;
◆ Examen dermatologic anual;
◆ Test de hemoragii oculte în scaun anual.