Numai în cazuri cu totul speciale se admit procese politice, care vor fi ţinute sub acuzaţia de «înaltă trădare.» Nu vi se par cunoscute astfel de acțiuni și în timpurile de azi?

Nu e prima oară când Custodele Coroanei ne reprezintă cu cinste printre străini.Le-a spus de la obraz olandezilor că ne privesc prea de sus, fără a face eforturi de a ne înțelege spiritualitatea, obiceiurile și metehnele provinciale. Învăţat de uzina de produs preşedinţi, că cel mai bun adversar e adversarul mort, singura temă de campanie a peședintelui e „să moară PSD.“Laboratorul de propagandă din spatele său e inspirat din manualul activistului NKVD. Fă-l pe duşman să se ruşineze, denigrează-l, trimite-l în puşcărie! Așa scrie la îndrumarul de acum aproape un secol.

Directiva 40 a NKVD: Trebuia ca reprezentanţii opoziţiei politice să fie închişi. Se va încerca prin toate mijioacele racolarea acelor opozanţi care se bucură de stima populaţiei băştinaşe. Dacă nu cedează, trebuie compromişi prin campanie de denigrare. Înainte ca ei să se întipărească în conştiinţa maselor, trebuie lichidaţi prin aşanumite „întâmplări neprevăzute“sau închişi sub acuzaţia de crimă de drept comun. Numai în cazuri cu totul speciale se admit procese politice, care vor fi ţinute sub acuzaţia de „înaltă trădare.“Nu vi se par cunoscute astfel de acțiuni și în timpurile de azi? Nu seamănă crimele politice cu cele de atunci? Modul de defăimare al adversarului pare copiat din documentul altă dată strict secret. Coroana e un simbol al unităţii naţionale. Republica e agregatul frigorific, adus în iarna cizmelor ruseşti, creat pentru a îngheţa orice simţământ naţional.

Monarhia a construit România modernă. Republica a distrus-o. Republicanii au atacat, prin forurile reunite cu ura, fundamentul naţiunii: familia, credinţa şi proprietatea.

Republica a avut mereu președinți vasali cuiva. Reprezentanții vremelnici ai republicii, batjocoritor cântată „măreață vatră“, au acționat mai mult în slujba intereselor ocupanţilor, decât ale celor mulţi, săraci şi loiali patriei.

Vă întrebaţi, probabil, de ce nu am auzit niciodată cuvântul „PATRIE“în discursurile prezidenţiale? E pentru că președinții simt complexul inferiorității față de un Suveran, iubitor de țară, în „pace și onor.“

Națiunea, patria și credința erau pentru suveranii României Mari cuvintele magice ale guvernării loiale. Pentru președinți, dictatul fricii, stigmatele și divizarea socială, pietrele de moară ale eșafodului dărâmării au fost chei de boltă.

Regii au făurit, președinții au distrus. Fie ca numele Suveranilor noștri loiali să rămână în Panthenon, iar a președinților trădători, la groapa de gunoi a istoriei.

Cei ce „nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri,“asemenea Regelui Mihai, rămân orbi și prizonieri ai unei propagande anti-naționale.

Cât bine ne-a făcut Monarhia, atât rău ne-a produs Republica.

Sperăm în reversibilitatea istoriei. Credem în Dumnezeu și asta ne întărește convingerea că viitorul va fi monarhic, pentru că doar un Rege sau o Regină vor putea aduce pacea socială și românii acasă din pribegie.