„Stagnarea seculară“și dobânzile negative – induse obiectiv de rentieratul colonial

Fenomenul „creștere economică fără investiții“se manifestă aproape sistemic de mai mult timp în țările dezvoltate (vezi „România liberă“, 3 iulie 2019), dar și, fără generalizări, în țări slab dezvoltate, îndeosebi în periferii coloniale, cum este cazul României (vezi „România liberă“, 10 iulie 2019). Deși este imposibil să nu-l fi observat, economiști de marcă din țări dezvoltate par să se arate preocupați nu de fenomenul în sine, ci mai degrabă de ceea ce, în fond, îl produce din punct de vedere tehnic: economisirea în aceste țări depășește net investițiile, iar costul banului (dobânzile) nu poate scădea îndeajuns încât să facă investițiile întratât de ieftine spre a le împinge la cotele economisirii. Preocuparea economiștilor cu pricina este legată de consecințele pe termen lung: incapabile să atingă limitele economisirii, investițiile creează până la urmă o așa-numită „stagnare seculară“, consumul însuși plafonându-se, întrucât investițiile nu-l mai stimulează, cercul virtuos devenind cerc vicios. Experiența – dacă nu chiar experimentul – dobânzilor zero sau chiar negative a dat de gândit, probând că investițiile nu s-au arătat încurajate de banul superieftin, iar creștere economică s-a obținut un timp fără investiții, după care consumul însuși s-a saturat și n-a mai înaintat. Consecința pe termen lung: tocmai așa-zisa „stagnare seculară“! Propus ca terminologie încă înainte de cel de-al doilea război mondial, conceptul a fost reluat în ultimii ani de economistul american Larry Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA. Cele peste două decenii de stagnare a Japoniei, cu investiții derizorii, consum în retragere și chiar prețuri în scădere, după perioada așa-zisului miracol japonez, în care investițiile și consumul care duduiau le-au adus treptat către saturație, au alimentat abordarea privind „stagnarea seculară“, indusă de dobânzile negative. Iar matricea derulărilor actuale din țările dezvoltate occidentale pare să verifice autenticitatea conceptului și actualitatea lui. Deja se vorbește de o „japonificare“a zonei euro! „Stagnarea seculară“este rezultatul, dobânzile negative – vehiculul!